Cele mai bune strategii pentru o învățare eficientă

Cu toții dorim ca elevii și studenții noștri să învețe bine, adică să rețină informațiile pe termen lung și să le poată folosi în diferite contexte pentru a rezolva probleme. Rezultatele obținute de aceștia, de multe ori însă, arată că învățarea nu este deloc eficientă... Ce e de făcut?

 

Din fericire, în ultimele decenii, științele cognitive ne-au îmbunătățit mult înțelegerea despre învățare, așa că putem folosi strategii și tehnici de predare, testate științific, care să îi ajute pe cursanți în învățare. Printre strategiile cele mai eficente evidențiate de studiile din științele cognitive se numără: reactualizarea, spațierea și feedback-ul.

 

Reactualizarea trebuie văzută ca o strategie de lucru, nu ca o tehnică prin care testăm cursanții și le dăm note. Nu nota ne interesază din această perspectivă, ci exersarea reactualizării cunoștințelor pentru a le consolida în memoria de lungă durată.

 

De exemplu, putem cere cursanților să noteze două lucruri pe care le-au învățat la ultima lecție, sau chiar la lecția de astăzi. Reactualizarea poate fi văzută ca o strategie depășită în ziua de astăzi, când memoria noastră este dispersată pe diferite dispozitive, care rețin informația pentru noi. Însă, conexiunile dintre neuroni trebuie întărite prin practică.

 

Studiile legate de metacogniție ne arată cât de ușor este să greșim în estimarea cunoștințelor pe care le avem. Nu putem fi siguri că știm ceva până când nu încercăm să ne amintim acel lucru și reușim. Pentru că importanța reactualizării în învățare nu este suficient de evidențiată, elevii și studenții cad pradă falsei impresii că știu dacă citesc ceva în mod repetat (impresie dată de sentimentul de cunoaștere/ feeling of knowing). Dar citirea repetată este una dintre cel mai puțin eficente strategii pe care le pot folosi, pe când reactualizarea este una dintre cele mai puternice.

 

Spațierea se referă la repetarea celor învățare în momente diferite de timp. În loc să încheiem cu un subiect după ce l-am predat, învățarea este mai eficientă dacă readucem acel subiect în discuție în mod repetat de-a lungul unui semestru. Desigur, cel mai bun mod de a-l aduce în discuție este prin reactualizare.

 

Deoarece intervine uitarea, introducerea spațierii poate fi o provocare atât pentru profesor, cât și pentru cursanți. Profesorul poate avea îndoieli legate de cât de bine a predat o lecție, iar cursanții pot fi dezamăgiți de rezultatele lor. Dar tocmai această reactualizare repetată și efortul implicat vor fi cele care vor duce la consolidarea cunoștințelor. 

 

Feedback-ul oferit imediat după răspuns poate ajuta elevii și studenții să diferențieze între noțiuni și situații similare. O metodă care poate fi folosită este de a discuta răspunsurile date la un test/ execițiu de reactualizare și de a discuta cu elevii/ studenții de ce acestea sunt corecte sau greșite.

 

Toate aceste strategii au în comun faptul că necesită efort. Realitatea este că învățarea autentică necesită efort și uneori ne pune față în față cu eșecul evidențiat prin rezultate slabe. Sportivii sunt obișnuiți să folosească eșecurile pentru a-și îmbunătăți performanța. Pentru un sportiv o greșeală este un semn pentru ce trebuie să îmbunătățească. De ce nu am folosi aceeași abordare și în învățare? De ce nu i-am învăța pe elevi și cursanți să se folosească de eșecurile în învățare (răspunsurile greșite) pentru a-și îmbunătăți performanța?