Oferirea unui feedback adecvat este una dintre cele mai eficiente metode de învățare. A afla imediat dacă ai răspuns corect sau greșit la o întrebare îți dă posibilitatea să te corectezi și să înveți care este răspunsul corect. A afla dacă rezolvarea pe care o găsești pentru o problemă este funcțională sau nu, îți permite, în caz de eșec, să explorezi alte posibilități de rezolvare până când găseși soluția bună. Feedback-ul este esențial pentru a progresa în învățare.

Însă, pentru a oferi un feedback adecvat este bine să știm ce forme de feedback putem oferi și când acesta poate avea efecte negative. În esență, pentru a fi eficient feedback-ul trebuie să ofere informație utilă, care să ghideze învățarea.

(1) Feedback-ul privind rezultatul este un feedback general, care îți spune cât de bine te descurci, dar nu îți spune ce faci bine sau ce faci rău. Exemple ale unui astfel de feedback sunt calificativele, notele, aplauzele. Chiar și un astfel de feedback general poate fi util. Printr-un astfel de feedback poți să afli dacă progresezi în direcția dorită sau dacă anumite metode pe care le folosești sunt eficiente sau nu.

(2) Feedback-ul informațional îți spune ce faci greșit, dar nu îți spune cum să faci bine și ce să corectezi. Acesta poate să fie feedback oferit de alții sau feedback personal. De exemplu, când desenezi ceva și îți dai seama că nu iese cum ai planificat vorbim de un feedback informațional din care afli că ceea ce ai făcut e greșit, dar nu știi ce metodă să folosești pentru a face ca desenul să iasă bine.

(3) Cel mai bun tip de feedback este feedback-ul corecțional. Prin acesta primești informații despre ce este greșit, dar și cum să corectezi, cum să faci să fie bine. Acest tip de feedback se obține doar de la un mentor, coach sau profesor. Uneori poți primi acest feedback automat, dacă folosești materialele de învățare potrivite. De exemplu, să compari rezolvarea ta cu exemplul de rezolvare corectă sau să folosești flash cards.

Misiunea esențială a profesorului ar trebui să fie oferirea de feedback corecțional, pe care doar el o poate face adecvat. Profesorul este pus la catedră pentru a ghida elevii și studenții în învățare, pentru a le spune când ceva nu este bine și mai ales pentru a le spune cum este bine și ce trebuie să facă pentru a se corecta.

Din păcate, de multe ori evaluarea este mai mult centrată pe a da note și calificative, decât pe a oferi feedback informațional și corecțional. De asmenea, feedback-ul are efecte negative când evaluează persoana, cum ar fi „Ești deștept.”, „Ești leneș.”. Pentru a fi util feedback-ul trebuie să fie un sprijin pentru învățare.

Este important ca feedback-ul să fie oferit imediat. Un feedback mai rapid permite o mai rapidă recunoaștere a greșelilor.

Fie că vorbim despre învățarea care are loc în școală, sau despre programele de formare ale adulților, feedback-ul este la fel de important. În studiile despre practica deliberată, Anders Ericcson a constatat că feedback-ul imediat privind performanța este esențial pentru a atinge nivelul de expert. În lipsa feedback-ului intervine stagnarea, ceea ce înseamnă că poți folosi ceea ce ai învățat, dar nu devii mai bun.

În oferirea feedback-ului trebuie să ținem cont și de faptul că atunci când le spunem cursanților că ceea ce au făcut este greșit acest lucru poate părea o critică. Nimănui nu îi place să fie criticat și frica de feedback/ rezultat este de cele mai multe ori teama de a fi criticat. În astfel de situații există riscul ca feedback-ul să nu fie luat în considerare sau să fie ignorat, mai mult sau mai puțin conștient.

Este nevoie de multă grijă în formularea feedback-ului pentru ca acesta să fie constructiv, util și să ghideze învățarea cursanților. Dar pentru un profesor, feedback-ul este o parte importantă a misiunii sale de a ajuta cursanții să învețe eficient.